Concediile utile pentru vechimea în muncă.

Pentru fiecare angajat din România există un plan de contributivitate la sistemul de pensii.

Dar în afară de aceste contribuții se țin cont și de concediile legale ale oricărui angajat român.

Există trei categorii importante de concedii luate în calcul ca și stagii de cotizare.

Din prima categorie face parte concediul de odihnă. Conform legislației în vigoare, un angajat are dreptul anual la cel puțin 20 de zile de concediu de odihnă. Conform Codului Muncii, acestea sunt considerate a fi stagii de cotizare în planul de pensii. Se iau în considerare chiar dacă de-a lungul unui an, angajatul beneficiază de mai mult de 20 de zile de concediu.

O a doua categorie de concediu este concediul medical pentru incapacitate de muncă. Acesta se acordă pe baza unui certificat medical emis de medicul de familie, în urma constatării unor probleme de sănătate care pot conduce un angajat în incapacitate temporară de muncă. Deși contractul de muncă este suspendat în timpul acestui concediu, este considerat stagiu de cotizare.

Concediile luate de părinți sunt considerate stagii de cotizare pentru planul de pensii, fiind încadrate in cea de-a treia categorie de concediu. Acestea sunt cele de creștere și de îngrijire minori, având mai multe subcategorii.

De pildă, concediul de risc maternal este luat în calcul ca și stagiu de cotizare. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003, părintele aflat în concediu de risc maternal primește 85% din media veniturilor din ultimele șase luni dinaintea concediului.

Concediul de maternitate este un alt concediu din cea de-a treia categorie. Astfel că mama care va sta în concediu va primi 85% din venituri.

A treia subcategorie îl reprezintă concediul paternal. În acest caz, doar tatăl va sta acasă, primind cinci zile lucrătoare. Zilele vor fi acordate în primele 8 săptămâni de viață ale nou-născutului, fiind plătit de angajator.

Ultimul tip de concediu util pentru vechimea în muncă este cel de creștere al copilului și care se acordă numai unuia dintre părinți, la latitudinea acestora. Perioada maximă de concediu este de doi ani, iar în cazul minorilor cu handicap este de trei ani. Părintele care va sta în concediu va primi de la angajator o indemnizație de 85% din veniturile nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei de naştere a copilului.