miercuri, 17 decembrie 2025

Noile taxe din 2026.

Dacă dorești să investești și să dezvolți afaceri în România, urmărește cu atenție Legea nr. 239/2025, recent publicată în Monitorul Oficial, parte din al doilea pachet de reformă al Guvernului. Este o lege cu impact major asupra mediului de business, care schimbă regulile jocului în mai multe domenii-cheie. Unele măsuri aduc claritate și disciplină, altele cresc semnificativ costurile și obligațiile pentru antreprenori, mai ales pentru cei aflați la început de drum.

Înființarea de firme: Prag mai ridicat pe măsură ce crești.
Un prim semnal important este legat de capitalul social al SRL-urilor. Pentru firmele nou-înființate, capitalul minim de 500 lei este rezonabil și încurajează antreprenoriatul. Totuși, pe măsură ce afacerea crește și depășește o cifră de afaceri de 400.000 lei, capitalul social minim urcă la 5.000 lei, ceea ce arată clar intenția statului de a corela responsabilitatea juridică cu dimensiunea economică a firmei.

Dividendele și relația cu asociații: Mai mult control, mai puțină flexibilitate
Distribuirea dividendelor și împrumuturile către asociați devin mai strict reglementate, cu sancțiuni și răspundere solidară. Ca antreprenor, vei înțelege nevoia de a preveni abuzurile, dar asta înseamnă și mai multă atenție la cash-flow și la deciziile financiare interne.

Crypto și investiții. Fiscalitate mai dură.
Pentru cei interesați de zona crypto, impozitul pe câștiguri crește de la 10% la 16%. Există totuși o mică zonă de respiro pentru tranzacțiile foarte mici, sub 200 lei, dacă totalul anual nu depășește 600 lei. Mesajul este clar: statul tratează tot mai serios acest tip de venit.

Cont bancar și plăți electronice. Digitalizarea devine obligatorie.
Toate firmele sunt obligate să aibă cont bancar în România sau la Trezorerie, iar cele nou-înființate au la dispoziție maximum 60 de zile lucrătoare pentru deschiderea lui. În plus, acceptarea plăților cu cardul sau prin soluții moderne de plată devine obligatorie indiferent de nivelul încasărilor. Din punct de vedere antreprenorial, e un pas forțat, dar logic, spre o economie mai transparentă și mai digitalizată.

Taxa pentru colete non-UE cu impact pe e-commerce.
Introducerea taxei de 25 lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme non-UE (precum Temu, AliExpress sau Shein) schimbă ecuația pentru comerțul online. Pentru antreprenori, poate fi o oportunitate de a concura mai corect cu giganții din afara UE.

Transferul părților sociale. Fiscul devine jucător activ.
Cesiunea părților sociale, mai ales când este vorba de asociatul care deține controlul, devine opozabilă Fiscului doar în anumite condiții stricte. Dacă firma are datorii, este necesar inclusiv acordul organului fiscal și constituirea de garanții. Asta înseamnă mai puțină libertate, dar și mai multă responsabilitate înainte de a vinde sau restructura o firmă.

Munca la Negru, Toleranță Zero.
Amenzile de 40.000 lei pentru fiecare persoană fără contract de muncă (până la un plafon de 1 milion lei) transmit un mesaj ferm. Ca antreprenor corect, poți saluta această măsură, pentru că reduce concurența neloială.

Imobiliare, proprietăți și date fiscale integrate.
Apare Sistemul RO e-Proprietate, o bază națională integrată pentru bunurile imobile. În paralel, cresc impozitele pe locuințe și autovehicule. Pentru investitorii în imobiliare, asta înseamnă costuri mai mari și un control fiscal mai atent.

Impozitul pe profit și multinaționalele.
Se limitează deductibilitatea cheltuielilor cu proprietatea intelectuală, managementul și consultanța pentru anumite multinaționale, în timp ce firmele foarte mari, care intră sub incidența IMCA (peste 50 mil. euro cifră de afaceri), nu sunt afectate. Ca antreprenor local, vei observa o diferențiere clară între tipurile de jucători din piață.

Activități independente, contribuții mai mari.
Baza de calcul pentru CASS urcă până la 72 de salarii minime brute. Sunt vizate inclusiv activitățile de cazare și închirierea pe termen scurt a peste 7 camere. Practic, freelancing-ul și micile afaceri din turism devin mai costisitoare fiscal.

Investiții financiare, impozitare la sursă.
Câștigurile din titluri de valoare și instrumente financiare derivate sunt impozitate direct, cu 3% sau 6%, în funcție de perioada de deținere. Este un sistem mai simplu administrativ, dar care penalizează tranzacțiile pe termen scurt.

Risc de inactivitate fiscală și reguli mai dure la eșalonare.
Firmele pot fi declarate inactive mai ușor: lipsa contului bancar, nedepunerea bilanțului sau alte neconformități devin criterii clare. În plus, eșalonările la plată sunt mai greu de obținut: garanții, fideiusiuni și condiția ca firma să aibă cel puțin 12 luni de existență.

Eșalonarea se aplică doar în anumite plafoane:
  • persoane fizice: 500 – 100.000 lei
  • asocieri fără personalitate juridică: 2.000 – 100.000 lei
  • persoane juridice: 5.000 – 400.000 lei
În calitate de (viitor) antreprenor dornic să facă afaceri în România, poți vedea această lege ca pe un semnal clar: statul vrea mai mult control, mai multă disciplină fiscală și mai puțină improvizație. Mediul de afaceri rămâne atractiv, dar nu mai este unul „lejer”. Cine vrea să reușească va trebui să fie mai bine organizat și mult mai atent la conformare.

Postări populare